Măsuri de prevenție și de limitare a răspândirii unor boli respiratorii, inclusiv boala determinată de noul coronavirus

Numele satului Scheia e legat cu siguranta de ctitoria voievodului Vasile Lupu care a cautat vremelnic salas sub poala codrilor Capotesti, in vechiul sat Pojorasti, sat atestat inca din 1475 de catre Stefan Voievod.

Numele satului e atestat intr-un hrisov al lui Vasile Lupu din 22 iulie 1664 si de Antioh Cantemir intr-un hrisov care intareste hotarnicia obstii Scheia de Vaslui la anul 1700. Numele satului este legat de legenda unui oarecare Scheianu, slujbas credincios al lui Voda Lupu ce ar fi ramas sa administreze ctitoria fugara din anul 1650 si a carui nume dispare dupa 1850 odata cu mutarea lui Sturza Scheianu in satul Borosesti

Interesant de observat ar fi faptul ca Mihai Eminescu, revizor scolar al judetului Iasi in anii 1875 - 1876, viziteaza scoala de Citeste mai mult...

Şcheia a fost una dintre puţinele comune ale judeţului Iaşi care a avut ca resursă naturală piatra. Pe dealul Floreşti există două pietrării: Zupăiţa şi Cariera de piatră.

Atât de strâns legată a fost piatra de viaţa localnicilor de la Şcheia, încât aici s-a dezvoltat nu doar un comerţ înfloritor cu acest atât de trainic material, ci şi un adevărat rafinament în arta sculptării în piatră. Iar cel mai tulburător martor al acestei măiestrii rămâne cimitirul din jurul bisericii de lemn, unul dintre cele mai vechi din judeţul Iaşi, cu pietre funerare datând din secolele XVII-XVIII.

În jurul bisericuţei de lemn de la Şcheia, ce poartă hramul "Sfântul Gheorghe", există un cimitir extrem de valoros. În partea sa veche s-au Citeste mai mult...

Anunțuri de utilitate publică