Cioplitul in piatra
Şcheia a fost una dintre puţinele comune ale judeţului Iași care a avut ca resursă naturală piatra. Pe dealul Florești există două pietrării: Zupăiţa și Cariera de piatră.
Atât de strâns legată a fost piatra de viaţa localnicilor de la Şcheia, încât aici s-a dezvoltat nu doar un comerţ înfloritor cu acest atât de trainic material, ci și un adevărat rafinament în arta sculptării în piatră. Iar cel mai tulburător martor al acestei măiestrii rămâne cimitirul din jurul bisericii de lemn, unul dintre cele mai vechi din judeţul Iași, cu pietre funerare datând din secolele XVII-XVIII.
În jurul bisericuţei de lemn de la Şcheia, ce poartă hramul "Sfântul Gheorghe", există un cimitir extrem de valoros. În partea sa veche s-au păstrat pietre funerare pe care meșterii pietrari de la Şcheia, renumiţi în întreg ţinutul Moldovei odinioară, au lăsat urme ale măiestriei lor, într-o simbolistică veche, de o remarcabilă expresivitate. Se remarcă cel mai adesea simbolurile soarelui și lunii, pe care, se par
Atât de strâns legată a fost piatra de viaţa localnicilor de la Şcheia, încât aici s-a dezvoltat nu doar un comerţ înfloritor cu acest atât de trainic material, ci și un adevărat rafinament în arta sculptării în piatră. Iar cel mai tulburător martor al acestei măiestrii rămâne cimitirul din jurul bisericii de lemn, unul dintre cele mai vechi din judeţul Iași, cu pietre funerare datând din secolele XVII-XVIII.
În jurul bisericuţei de lemn de la Şcheia, ce poartă hramul "Sfântul Gheorghe", există un cimitir extrem de valoros. În partea sa veche s-au păstrat pietre funerare pe care meșterii pietrari de la Şcheia, renumiţi în întreg ţinutul Moldovei odinioară, au lăsat urme ale măiestriei lor, într-o simbolistică veche, de o remarcabilă expresivitate. Se remarcă cel mai adesea simbolurile soarelui și lunii, pe care, se par