Personalitati - scriitorul Constantin Nonea

Scriitorul Constantin Nonea, născut la 1 martie 1902 pe aceste meleaguri realizează o monografie artistică a satului Şcheia de la începutul secolului al XX -lea. Şcheia - "floarea satelor de pe Valea Stavnicului "e întemeiat din înnegurarea vremilor şi stă aşezat sub coasta dealului Pojorastilor " cu faţa spre soare-amiază ca să poată privi spre Poarta Tarnii şi spre şesul Stavnicului." Din volumele sale: " Comoara nefermecata", " Leacuri pentru minte", " Copii, babe şi moşnegi", " Ursul lui Moş Grămadă , " Movila lui Faur" răzbate dragostea pentru lumea satului, pentru oamenii simpli care au trăit în umilinţă şi în lipsuri şi s-au confruntat cu " nemăsurata trudă pentru a asigura necăjita mămăligă" de fiecare zi; răzbate iubirea de moşie din care îşi scot pâinea cea de toate zilele, evlavia pentru graiul neaoş, dorul pentru aerul care ne-a înseninat întâi privirea, cultivarea credinţelor şi eresurilor populare, lumea nevinovată a copilăriei marcată de vicisitudinile începutului de veac, toate parcă exploatând un filon autobiografic evocat în două planuri suprapuse: unul al copilăriei cu uimirea, inocenţă, ingenuitatea, curiozitatea şi nevinovăţia ei dornică de cunoaştere plină de neastâmpăr, şi altul, al omului mătur, din perspectiva căruia sunt văzute întâmplările, oamenii, faptele descrise cu înţelegerea mătură a realităţii. Povestirea " Movila lui Faur" pune în lumină vechimea neamului de pe aceste locuri. Împărtăşind părerea mai multor istorici, scriitorul C. Nonea remarcă faptul că " aceste movile nu erau ridicate din cutremur, la întâmplare , ci au fost ridicate cu sudoare, oftat şi zdrobire de oase, de băştinaşii acestor meleaguri , care îşi apărau vatra şi avutul de nesătul năvălitorilor prădalnici" şi sunt de-o seamă cu neamul moldovenesc. Scriitorul a zugrăvit oamenii din partea locului, pe "ţăranii din tată în fiu" care au învăţat să nu doarmă " mai mult de cinci ceasuri pe noapte căci sunt înfrăţiţi cu muncă de pe ogoarele lor", iar nopţile li se par atât de scurte încât " n-au timp să simtă piscatul puricilor, aşa-s de vlăguiţi"