O importantã mare se acordă sãrbãtorii de 15 august, sãrbãtoarea Sfintei Maria. Mai ales copiii asteptau aceastã zi cu interes si nerãbdare. Strângeau bani din timp si se îmbrãcau cu ce aveau mai bun si mai frumos si plecau în seara zilei de 14 spre 15 august la Negresti, oras aflat la aproximativ 15 kilometri distantã, unde se organizau într-un parc de distractii tot felul de spectacole (circ, teatru popular pentru copii în care excelau pãpusile Vasilache si Mãrioara cu povesti hazlii,scamatorii)
Pentru gospodari, aceastã zi era mai mult pentru diferite târguieli si pentru procurarea diferitelor mãrfuri si bunuri deoarece aici îsi dãdeau întâlnire cu acest prilej oameni din multe pãrti ale regiunii. Târgul se continua de regulã cu bâlciul de la Vaslui, organizat pe 14 septembrie.
Toamna este marcatã de bucuria culesului, a sezãtorilor si clãcilor, alte prilejuri de întâlnire dintre feciori si fete, de pregãtit si desfãsurat nunti.
În noptile de toamnã cu lunã plinã se organizau de cãtre gospodari clãci, mai ales la desfãcatul sau depãnusatul porumbului, unde se adunau fete si flãcãi, rude, vecini, prieteni si dãseau o mânã de ajutor gospodarului, care la urmã îi omenea si cinstea bine. Cu acest prilej, unii dintre sãteni tocmeau si lãutari, aceste clãci semãnând cu sezãtorile în care pe lângã activitãtile gospodãresti, cei care se adunau, puneau în circulatie cântece, ghicitori, povesti, strigãturi pline de umor si voie bunã, dar si satirice.
Sãrbãtorile de toamnã se încheiau la Sfântul Andrei. În aceastã searã erau adusi lãutarii care aveau sã cânte si în zilele Crãciunului, în noaptea de Anul Nou si în zilele de Boboteazã si Sf. Ioan la hora din sat. Cu acest prilej, " ieseau la joc ", adicã jucau la hora satului pentru prima datã bãietii si fetele care erau începãtori, învãtând astfel sã joace si ei. Acesta era un prim semn cã puteau intra în rândul fetelor mari si al flãcãilor. Totodatã era un nou motiv pentru cei mai mari sã facã diferite glume si farse, mai ales pe seama nepriceperii lor. Tot în seara de Sfântul Andrei, pentru a le scãpa de strigoii care umblau noaptea, bãietii pândeau fetele si le ungeau cu usturoi pe spate, fãcându-le o cruce. De asemenea, se ungeau usile si ferestrele cu usturoi ca sã nu cumva sã se apropie strigoii de case. Unele grupuri de flãcãi umblau cu melita prin sat si fãceau larmã mare pentru alungarea duhurilor rele, mai males din preajma caselor unde erau fete de mãritat. Cu acest prilej gospodinele pregãtesc sarmale de post, sarmale care trebuie consumate în întregime, cãci altfel clostile nu vor avea multi pui în anul care vine. Fetele de mãritat fac niste colãcei iar din aluatul care trebuie sã le mai rãmînã fac niste bile, chifle, pe care dupã ce le coc, le aseazã pe pragul casei, apoicheamã câinele. Pe a cui bilã o mãnâncã prima câinele, aceea se va mãrita prima.
Uneori, la casa vreunui gospodar se adunau mai multe fete si flãcãi si, pe întuneric, merg în poiatã, prind câte o pasãre pe care o aduc la luminã. Dacã gãina prinsã e albã, atunci mireasa sau mirele va fi blond;dacã gãina este neagrã aleasa sau alesul va avea pãrul negru; dacã se prindea vreun cocos, va trebui sã-si încerce norocul si la anul care vine.
