Sărbătorile de primăvară
Dintre sãrbãtorile de primãvarã, (mãrtisorul, Babele, etc) o notã distinctã face sãrbãtoarea de Florii sau Floriile cum se spune în popor. Obiceiul este ca în aceastã duminicã înaintea Sfimntelor Sãrbãtori de Paste sã se aducã la bisericã ramuri de salcie (mâtisori) care vor fi sfintite printr-o slujbã deosebitã, iar credinciosii se întorc acasã cu ramuri de salcie sfintite, cu care ating pe cei de-ai casei dar si toate animalele din gospodãrie pentru a le feri de duhul cel rãu. Tot acum, traditia spune cã trebuie sã se mãnânce peste pentru a fi iute precum pestele în apã. Si de ziua Sf. Mare Mucenic Gheorghe, traditia popularã spune cã trebuie sã te întepi cu urzici spre a rãmâne iute toatã vara si a alunga lenea.
În ziua de 9 martie, a celor patru zeci de mucenici, gospodinele obisnuiesc sã coacã sfinti, niste colãcei împletiti în formã de opt, îndulciti cu miere si presãrati cu miez de nucã. Acestia vor fi împãrtiti vecinilor, pritenilor, rudelor si mai ales copiilor.Tot traditia ne spune cã în ziua de 17 martie (Alexii) se adunã resturile vegetale de prin curti si din grãdini si li se dã foc. De asemenea, se face focul în jurul casei sau se înconjoarã casa cu o cârpã aprinsã pentru a alunga serpii de lângã casã.
Cea mai mare sãrbãtoare a primãverii rãmâne însã Pastele. La Pasti, în prima dimineatã dupã slujba de Înviere toti ai casei se spalã cu apã neînceputã, adicã apã adusã atunci de la fântânã, în care se pun un ou înrosit, bani, aghiasmã ca sã fie sãnãtosi si rumeni cei de-ai casei, dupã care toti vor gusta din pasca sfintitã.
Un obicei specific zilelor de Pasti era " vãlãritul ". În zilele Pastelui umblau prin sat pe la casele gospodarilor, cãmãrasii însotiti de lãutarii care fuseserã tocmiti sã cânte în toate cele trei zile de sãrbãtoare la hora ce se organiza dupã-amiaza pentru cei tineri si pe înserate, pânã spre miezul noptii, pentru gospodari.
Ajunsi în curtile gospodarilor lãutarii cântau douã-trei cântece preferate de cei de-ai casei, mai ales de gospodari, iar pentru asta primeau bani, ouã rosii, pascã si cozonaci. De obicei, la aceste sãrbãtori erau aduse cam aceleasi formatii de lãutari (a lui Cucu si Gâlban, a lui Dumbravã sau a lui Tincu, Pirusenii de la Drãguseni, Grãjdurenii, dar cel mai adesea era adusã fanfara Antonestilor de la Mironeasa.)
Acestia deja cunosteau preferintele gospodarilor, mai ales a celor din Cãuesti, asa cã, numai ce se apropiau de casa gospodarului cã si începeau sã cânte melodia îndrãgitã.
Toatã suflarea satului participa la aceastã sãrbãtoare pentru cã se îmbrãcau de regulã în haine noi, frumoase, fãceau curat prin curti si prin case, asteptând acest eveniment ca pe ceva deosebit. Fetele si bãietii ciocneau ouã rosii. Fetele încrustau ouã în mod special pentru alesii inimilor lor. Flãcãii, la rândul lor, le scoteau în hora mare si le jucau sub ochii admirativi ai mamelor sau le dãdeau în scrânciob. Seara, unele din fete se obligau sã dea de mâncare lãutarilor, prilej de petrecere la casele respective si drept recunostintã pentru aceste gesturi, erau primite gratis la horã si jucate des de flãcãi.
