Cioplitul în piatrã
Dupã cum am spus, cea mai importantã resursã a comunei noastre este piatra. Existentã în cantitãti mari, piatra a dus la dezvoltarea comunei, mãiestria pietrarilor de aici trecând de mult peste hotarele Moldovei.
Dintre edificiile realizate din piatra de Scheia enumerãm doar câteva care prezintã importantã deosebitã si anume :
Biserica Trei Ierarhi din Iasi, ctitoria lui Vasile Lupu, Monumentul Leilor din grãdina Copou a Iasului a cãrui obelisc este un bloc de piatrã de Scheia, înalt de 1,68 metri construit în 1841, lucrãrile executate la clãdirile Universitãtii A. i. Cuza si Mitropoliei din Iasi, pietrele funerare ale Cimitirului Evreiesc sau ale altor cimitire iesene si ale unor localitãti rurale. Nu este lipsit de interes sã amintim aici pentru reconstruirea turnului din mijloc al Bisericii Sf. Spiridon din Iasi, cu cele douã frontoane, s-au folosit piatra si stejarul de la Scheia.
Ca urmare a existentei acestei resurse, au apãrut si mesterii în piatrã, cioplitorii. Sculptura în piatrã cuprinde suficiente opere ce stau cu drepturi egale alãturi de alte realizãri ale mesterilor populari.
Cioplitul pietrei este o îndeletnicire veche la Scheia. Ea îsi are rãdãcinile în epoca feudalã dezvoltându-se în apropierea centrelor economice, culturale si religioase, asa cum este Iasul.
Aceastã îndeletnicire a fost si continuã sã fie si astãzi ocupatia de bazã a unor locuitori ai comunitãtii, cu mentiunea cã sunt din ce în ce mai puþini cei care practicã acest mestesug. Maistri pietrari ai dãltilor si cioplitului au rãspândit o sculpturã legatã de viata de zi cu zi sub forma stâlpilor de piatrã si de gard, colaci pentru fântânã, mese în aer liber, socluri de case, monumente funerare, toate aceste lucruri fiind completate cu diverse modele geometrice, de rozete, de animale, etc. Paralel cu acestea, se dezvoltã o artã cu caracter religios constând în monumente funerare, stele, lespezi, cruci sau monumente comemorative.
Aici la noi se obisnuieste ca în fata scãrilor de la intrarea în locuinþã sã se aseze stâlpi având la baza superioarã capete rotunjite ce par asemenea stâlpilor de gard sau de porti din piatrã sau lemn. În mijlocului volumului rotunjit apare rozeta cu sase petale. Stâlpii de gard si de poartã sunt cele mai reprezentative elemente arhitectonice realizate de maistri pietrari locali.
Cea mai mare parte a acestor stâlpi sunt lucraþi asemenea stâlpilor din lemn, rotunjiti la partea superioarã, imitând silueta umanã. Seara, acestia dau impresia cã în poartã se aflã cineva, cã douã persoane apropiate poartã o discutie intimã. Si aici rozeta cu sase petale apare pe faþa volumului rotund, uneori simplã, însotitã de ornamente ce se prelungesc pe marginea stâlpului, pânã la pãmînt. Pe partea rotundã a stâlpilor de poartã apare si initiala proprietarului, anul confectionãrii mãrturie peste vremuri ale celor petrecute pe aici.
Alte simboluri apãrute în sculpturile de piatrã din zonã sunt inspirate din naturã, din motivele folclorice sau biblice. Existã în acest sens o lucrare din anul 1869 a unui mester anonim care a cioplit în relief scena pãcatului originar pe care-l explicã cu litere chirilice : "Gresala lui Adam ". Perechea biblicã apare în pomul vietii pe trunchiul cãruia stã încolãcit sarpele pe care i-l întinde Evei, iar aceasta, prin mâna pe care o tine întinsã, sugereazã acceptarea pãcatului. Personajele sculptate amintesc de portul oamenilor din acele vremuri, Adam purtând ca orice tãran opinci cu nojite, cãmasã pânã mai sus de genunchi iar peste mijloc este încins cu brâu.
Pe alte monumente funerare apar deseori flori, pãsãri, pomi, rozete, soarele si luna, figuri de îngeri, etc. Spre sfârsitul sec. al XIX - lea personajele biblice sunt înlocuite treptat cu motive florale, iar sculptura popularã religioasã scade ca valoare artisticã.
Un alt element important demn de amintit este masa de piatrã lucratã pentru altarele bisericilor sau pentru uzul în gospodãriile bãtrãnesti.
Nu putem încheia aceastã trecere în revistã fãrã sã-i amintim pe cei care au practicat acest mestesug tot timpul vietii lor si datoritã cãrora ne-au rãmas astãzi aceste exemple ale culturii noastre locale : Leonte, Nistor, V.T. Raveica, Gr. Slabu, care are realizate o multime de lucrãri pe raza comunei (cismele, fântâni, mese, o fântânã sãpatã la capãtul unui tunel aflat sub cariera de piatrã, etc), Gh. Raveica, D. Slabu, I. Vrabie si altii.
