Cioplitul în piatrã

Dupã cum am spus, cea mai importantã resursã a comunei noastre este piatra. Existentã în cantitãti mari, piatra a dus la dezvoltarea comunei, mãiestria pietrarilor de aici trecând de mult peste hotarele Moldovei.

Dintre edificiile realizate din piatra de Scheia enumerãm doar câteva care prezintã importantã deosebitã si anume :
Biserica Trei Ierarhi din Iasi, ctitoria lui Vasile Lupu, Monumentul Leilor din grãdina Copou a Iasului a cãrui obelisc este un bloc de piatrã de Scheia, înalt de 1,68 metri construit în 1841, lucrãrile executate la clãdirile Universitãtii A. i. Cuza si Mitropoliei din Iasi, pietrele funerare ale Cimitirului Evreiesc sau ale altor cimitire iesene si ale unor localitãti rurale. Nu este li Citeste mai mult...

Cruci sculptate in piatra din curtea Bisericii de lemn din Scheia

Sărbătorile de primăvară

Dintre sãrbãtorile de primãvarã, (mãrtisorul, Babele, etc) o notã distinctã face sãrbãtoarea de Florii sau Floriile cum se spune în popor. Obiceiul este ca în aceastã duminicã înaintea Sfimntelor Sãrbãtori de Paste sã se aducã la bisericã ramuri de salcie (mâtisori) care vor fi sfintite printr-o slujbã deosebitã, iar credinciosii se întorc acasã cu ramuri de salcie sfintite, cu care ating pe cei de-ai casei dar si toate animalele din gospodãrie pentru a le feri de duhul cel rãu. Tot acum, traditia spune cã trebuie sã se mãnânce peste pentru a fi iute precum pestele în apã. Si de ziua Sf. Mare Mucenic Gheorghe, traditia popularã spune cã trebuie sã te întepi cu urzici spre a rãmâne iute toatã vara si a alunga Citeste mai mult...

O importantã mare se acordă sãrbãtorii de 15 august, sãrbãtoarea Sfintei Maria. Mai ales copiii asteptau aceastã zi cu interes si nerãbdare. Strângeau bani din timp si se îmbrãcau cu ce aveau mai bun si mai frumos si plecau în seara zilei de 14 spre 15 august la Negresti, oras aflat la aproximativ 15 kilometri distantã, unde se organizau într-un parc de distractii tot felul de spectacole (circ, teatru popular pentru copii în care excelau pãpusile Vasilache si Mãrioara cu povesti hazlii,scamatorii)

Pentru gospodari, aceastã zi era mai mult pentru diferite târguieli si pentru procurarea diferitelor mãrfuri si bunuri deoarece aici îsi dãdeau întâlnire cu acest prilej oameni din multe pãrti ale regiunii. Târgul se continua de regulã cu bâlciul Citeste mai mult...

Printre cele mai rãspândite si spectaculoase obiceiuri calendaristice se aflã cele despre schimbarea anului : steaua, colindele, plugusorul, capra, ursul, Jienii, Tigãncile,etc. Acestea îsi au originile în datinile si miturile strãvechi, când peste fondul de credintã si practici pãgâne s-au suprapus puternice elemente crestine care au dublat rosturile magice : sãrbãtoarea nasterii pruncului Isus si practicile magice legate de agriculturã, ambele ca dovadã cã în acele vremuri oamenii trãiau într-o deplinã comuniune cu natura si se simteau mai aproape de Divinitate.

Cele mai bogate si mai variate creatii sunt colindele, care, alãturi de plugusor marcheazã începutul si apogeul sãrbãtorilor de peste an. Colindele sunt cântate individual sau în Citeste mai mult...