Primaria Comunei Scheia - judetul Iasi » Telefon: 0232-229.020 » Program de lucru: Luni-Joi 8-16, Vineri 8-14 » Audiente: Luni 8-12

Prezentare generala a Comunei Scheia

Numele satului Scheia e legat cu siguranta de ctitoria voievodului Vasile Lupu care a cautat vremelnic salas sub poala codrilor Capotesti, in vechiul sat Pojorasti, sat atestat inca din 1475 de catre Stefan Voievod.

Numele satului e atestat intr-un hrisov al lui Vasile Lupu din 22 iulie 1664 si de Antioh Cantemir intr-un hrisov care intareste hotarnicia obstii Scheia de Vaslui la anul 1700. Numele satului este legat de legenda unui oarecare Scheianu, slujbas credincios al lui Voda Lupu ce ar fi ramas sa administreze ctitoria fugara din anul 1650 si a carui nume dispare dupa 1850 odata cu mutarea lui Sturza Scheianu in satul Borosesti

Interesant de observat ar fi faptul ca Mihai Eminescu, revizor scolar al judetului Iasi in anii 1875 - 1876, viziteaza scoala de la Scheia si noteaza in adresele sale catre minister catunele Cioca Boca , Ciuroaia, Gaunoasa -se pare pentru prima data - caci in catagrafiile pana in anii 1900 ale judetului Vaslui acestea nu apar. Satul Scheia si ctitoria sa Biserica Sf. Gheorghe sunt puse in valoare de savantul N. Iorga:

In sus, drumul apuca spre Scheia, sat bine intemeiat pe culmea unui deal sapat in gropi de catre aceia care alta data vor fi cautat piatra pe aici; e o buna scoala noua si un invatator harnic si multumit cu menirea lui. Intre casele taranilor se amesteca vreo doua - trei ai caror locuitori sunt evrei, chiriasi veniti pentru a face negotul lucrurilor mici si proaste.

Jos se desfasoara pana departe tot tinutul minunat bogat in paduri si lanuri. De cealalta parte a satului, pe culme, Vasile Lupu, pribeag in aceste parti, de frica tatarilor, a durat intr-o vara o biserica de lemn pentru ascunzatoarea sa. Ea nu-si are parechea aiurea. Cladita intocmai dupa chipul bisericilor de piatra, are si cadrul ferestrilor si cuibul de imprejmuire facute dintr-un lemn tare de stejar care tine de doua sute cinzeci de ani. Pomelnicul incepe si astazi cu numele lui Vasile Voievod". (N. Iorga - Romania cum era pana la 1918, pag 187, vol.II)

Scriitorul Constantin Nonea, nascut la 1 martie 1902 pe aceste meleaguri realizeaza o monografie artistica a satului Scheia de la inceputul secolului al XX -lea. Scheia - "floarea satelor de pe Valea Stavnicului " e intemeiat din innegurarea vremilor si sta asezat sub coasta dealului Pojorastilor " cu fata spre soare-amiaza ca sa poata privi spre Poarta Tarnii si spre sesul Stavnicului."

Din volumele sale: " Comoara nefermecata", " Leacuri pentru minte", " Copii, babe si mosnegi", " Ursul lui Mos Gramada , " Movila lui Faur" razbate dragostea pentru lumea satului, pentru oamenii simpli care au trait in umilinta si in lipsuri si s-au confruntat cu " nemasurata truda pentru a asigura necajita mamaliga" de fiecare zi; razbate iubirea de mosie din care isi scot painea cea de toate zilele, evlavia pentru graiul neaos, dorul pentru aerul care ne-a inseninat intai privirea, cultivarea credintelor si eresurilor populare, lumea nevinovata a copilariei marcata de vicisitudinile inceputului de veac, toate parca exploatand un filon autobiografic evocat in doua planuri suprapuse: unul al copilariei cu uimirea, inocenta, ingenuitatea, curiozitatea si nevinovatia ei dornica de cunoastere plina de neastampar, si altul, al omului matur, din perspectiva caruia sunt vazute intamplarile, oamenii, faptele descrise cu intelegerea matura a realitatii.

Povestirea " Movila lui Faur" pune in lumina vechimea neamului de pe aceste locuri. Impartasind parerea mai multor istorici, scriitorul C. Nonea remarca faptul ca " aceste movile nu erau ridicate din cutremur, la intamplare , ci au fost ridicate cu sudoare, oftat si zdrobire de oase, de bastinasii acestor meleaguri , care isi aparau vatra si avutul de nesatul navalitorilor pradalnici" si sunt de-o seama cu neamul moldovenesc.

Scriitorul a zugravit oamenii din partea locului, pe "taranii din tata in fiu" care au invatat sa nu doarma " mai mult de cinci ceasuri pe noapte caci sunt infratiti cu munca de pe ogoarele lor", iar noptile li se par atat de scurte incat " n-au timp sa simta piscatul puricilor, asa-s de vlaguiti".

Acest gand a fost trades mai recent in cateva versuri:

" Stabunii nostri, oameni de-omenie
Ce-au intocmit aici intaia vatra
Erau ne-ntrecuti in plugarie
Si iscusiti daltuitori in piatra"

Avand in vedere rezonanta istorica a locurilor, patrimonial mostenit, cum ar fi, Biserica Sf. Gheorghe, Movila lui Faur, carierele de piatra Zupaita si Floresti, menhirul de sub poala Muncelului, istoria zbuciumata a scolii existente de peste o suta cinzeci de ani, suntem indreptatiti ca vor fi din cei care vor raspunde indemnului:

" Drumetule ce-ti porti prin Scheia pasul
Noi te-om cinsti cu paine si cu sare!
Noi bucurosi ti-om indulci popasul
Cu masa pusa si cu vinuri rare".

Â… si va indemnam sa dati curs indemnului nostru:

" Drumetule, poftim la noi si-asculta
Maestrul cantec despre frumusete!"


Comuna Scheia se afla situata la 35 Km de resedinta de judet, municipiul Iasi, in partea de sud -vest a judetului invecinata dupa cum urmeaza:
- la N cu comuna Mogosesti si Grajduri;
- la E cu Grajduri si Scanteia;
- la V cu Ipatele si Mironeasa;
- la S cu Rembricea (Vaslui) si Draguseni.

- suprafata comunei Scheia: 3997 ha;
- populatia comunei Scheia: 3218 locuitori;

Teritoriul comunei Scheia este situat in partea centrala a Podisului Central Moldovenesc avand un relief cu aspect deluros, concretizat prin altitudini medii cuprinse intre 250 - 300 m . In cuprinsul teritoriului comunei se gasesc inaltimi ce depasesc 300 m cum ar fi:
- Dealul " Movilta" la hotarul Nord -est - 398 m
- Dealul " Muncel" la nord de satul Scheia - 362 m
- Dealul " Bourului" la nord de satul Schia - 386 m
- Dealul " Faur" la hotarul de est cu comuna Grajduri -331 m
- Platourile si culmile precum si versantii sunt modelate de procese de eroziuni si alunecari.
- Din punct de vedere hidrografic comuna Scheia se afla cuprinsa intre bazinul mijlociu al paraului Rebricea si bazinul mijlociu al paraului Slavnnic.

Are in componenta 5 sate cu vetre de sat dezvoltate in general excentric si de-a lungul, fata de caile de comunicatii si toate localitatile au o vechime in jur de 600 de ani.

In ordine descrescatoare a populatiei si a puterii economice, satele sunt: Scheia, Cauesti, Poiana - Scheii, Cioca Boca, Satu Nou.

Scheia - resedinta comunei alcatuita dintr-un singur trup si dezvoltata excentric N-V fata de DJ 246, fiind situata la limita sudica a judetului la 35 Km de Municipiul Iasi, cea mai apropiata statie C.F.R. fiind plasata la aproximativ 5 Km spre est, la gara Scanteia.

In comuna Scheia exista camere de gresia si nisipuri sarmatice. Pe partea de N a dealului Floresti se exploateaza renumita piatra de Floresti pe o suprafata de 24 Km.

Bancul acestui oolit care atinge grosimea de 8 metri, este alcatuit din paturi perfect paralele intre ele, paturi ce ating grosimea de 2 metri.

In aceasta zona exista o rezervatie de calcar oolitic rosiatic marunt prin formele: Macropadolica, Cardium Irregulare, Solen Surfragilis, Madiola Volhymica, rezervatii aprobate prin Hotararea de Guvern a Romaniei.

In vestul satului Cauesti exista o cariera de piatra, Zupaita, buna pentru constructii.

Apele comunei Scheia sunt bogate dar cele mai multe se infiltreaza decat se scurg la suprafata.

In comuna predomina vegetatia de silvostepa, iar in N este dominata de prezenta padurilor de foioase care se intinde numai pe teritoriul comunei la 170 ha.

Conformatia solului fiind deluroasa, se presteaza la plantatii de vii si pomi fructiferi.

Zona este vestita pentru fructele de padure si plantele medicinale care se gasesc din abundenta si care merita a fi valorificate.

Ocupatia locuitorilor in mare parte este agricultura, dar si prestari servicii, exploatarea pietrei, comertul.

O infrastructura bine pusa la punct, poate dezvolta un turism in zona satelor Poiana-Scheii, Cauesti, Hadambu - locuri de magnifica frumusete, cu apa de o calitate deosebita si cu aer cu un grad de poluare zero.

Intr-un timp foarte scurt comuna Scheia si imprejurimile vor fi lipsite de poluare.

In centrul comunei se va dezvolta o retea de dealeri si servicii care asteapta investitorii, cat si pentru exploatarea carierelor.

Dorim parteneriate sau infratiri intre unitati administrativ - teritoriale si comunitati locale cu: Italia, Spania, Germania, Elvetia, Republica Moldova si Ucraina.

Foto
Primaria Comunei Scheia

Vizualizari: 45
Data creare: 31-03-2015 01:19:01
Piatră de mormânt veche lângă zidul bisericiiŞcheia a fost una dintre puţinele comune ale judeţului Iaşi care a avut ca resursă naturală piatra. Pe dealul Floreşti există două pietrării: Zupăiţa şi Cariera de piatră.
Starea vremii
Localitatea: Scheia
Latitudine -> 46.9333°
Longitudine -> 27.516701°
Astazi
Luni 26-06-2017
Furtuni
Furtuni
Temperatura
31°C
Minima zilei --> 19°C
Maxima zilei --> 32°C
Presiune atmosferica --> 0.99 Bar
Umiditate --> 46 %
Vizibilitate --> 16.10 km
Stare atmosfera --> stationara
Viteza vant --> 7.00 km/h
Directie vant --> S
Soarele rasare --> 5:16 am
Soarele apune --> 9:9 pm
Maine
Tunete si Fulgere izolate
Tunete si Fulgere izolate
Minima zilei --> 19°C
Maxima zilei --> 28°C
Poimaine
Furtuni
Furtuni
Minima zilei --> 19°C
Maxima zilei --> 30°C